Bronzul perfect sau arsura perfectă?
Ori de căte ori vorbim despre vară, ne raportăm la soarele de pe cer, iar imaginația noastră de cele mai multe ori ne poartă imediat pe o plajă. Acolo, sub cerul senin, ne proiectăm pe noi înșine cu un bronz perfect bucurându-ne de câteva zile libere.
În realitate însă, acel bronz perfect generat de imaginația noastră, de cele mai multe ori se concretizează într-o arsură solară perfectă. De ce spun acest lucru? Deoarece marea majoritate a oamenilor nu aplică corect produsele cu factor de protecție solară sau nu respectă indicațiile specialiștilor cu privire la expunerea la soare.
În plus, peste tot găsim oameni cu diverse interese care ne fac recomandări care, chiar dacă sună bine, acestea sunt de multe ori departe de adevăr și ne pot periclita sănătatea.
Un astfel de exemplu am auzit și eu de curând și tocmai din acest motiv mi-am luat angajamentul să scriu acest articol, pentru că nu este corect d.p.d.v. moral, etic, deontologic, să nu intervin atunci când aud astfel de grozăvii.
Am urmărit o prezentare a unei game de produse cosmetice 100% naturale, pe bază de cătină, în care se punea accentul pe puterea SPF naturală a cătinei și cum vara aceasta, spre norocul nostru, avem posibilitatea să ne protejăm de razele UV cu gama respectivă de produse cosmetice.
Să revenim, vă rog, cu picioarele pe Pământ! Puterea Naturii este minunată! Ne oferă mai mult decât avem nevoie și întotdeauna ne vom întoarce la ea și o să ne lăsăm inspirați și protejați de aceasta. Dar SOARELE este și el al naturii! Putem noi ca oameni să îndrăznim să credem că SOARELE nu ne vede dacă ne ascundem după o cremă, fie ea și cu cătină sau alte ingrediente NATURALE?!
În realitate însă, acel bronz perfect generat de imaginația noastră, de cele mai multe ori se concretizează într-o arsură solară perfectă. De ce spun acest lucru? Deoarece marea majoritate a oamenilor nu aplică corect produsele cu factor de protecție solară sau nu respectă indicațiile specialiștilor cu privire la expunerea la soare.În plus, peste tot găsim oameni cu diverse interese care ne fac recomandări care, chiar dacă sună bine, acestea sunt de multe ori departe de adevăr și ne pot periclita sănătatea.
Un astfel de exemplu am auzit și eu de curând și tocmai din acest motiv mi-am luat angajamentul să scriu acest articol, pentru că nu este corect d.p.d.v. moral, etic, deontologic, să nu intervin atunci când aud astfel de grozăvii.
Am urmărit o prezentare a unei game de produse cosmetice 100% naturale, pe bază de cătină, în care se punea accentul pe puterea SPF naturală a cătinei și cum vara aceasta, spre norocul nostru, avem posibilitatea să ne protejăm de razele UV cu gama respectivă de produse cosmetice.
Să revenim, vă rog, cu picioarele pe Pământ! Puterea Naturii este minunată! Ne oferă mai mult decât avem nevoie și întotdeauna ne vom întoarce la ea și o să ne lăsăm inspirați și protejați de aceasta. Dar SOARELE este și el al naturii! Putem noi ca oameni să îndrăznim să credem că SOARELE nu ne vede dacă ne ascundem după o cremă, fie ea și cu cătină sau alte ingrediente NATURALE?!
Ce este de fapt SPF-ul și cum funcționează?
Înainte să intru în detalii mai tehnice, doresc să punctez foarte clar următorul aspect: Valoarea Factorului De Protecție Solară (SPF) a unui produs FINIT - adică o rețetă oficială, gândită după norme reglementate, evaluată d.p.d.v. al siguranței sale și înregistrată oficial în baza de date a autorităților competente – se determină în laborator în urma unor teste și proceduri validate a căror acuratețe și precizie este temeinic verificată.
SPF este o măsură a cantității de energie solară (radiații UV) necesară pentru a produce arsuri solare pe pielea protejată (adică în prezența protecției solare) în raport cu cantitatea de energie solară necesară pentru a produce arsuri solare pe pielea neprotejată. Pe măsură ce valoarea SPF crește, protecția împotriva arsurilor solare crește (conform site FDA).
Deci dacă pielea sănătoasă fără cremă de soare suferă arsuri în 10 de minute, iar după aplicarea SPF-ului începe să se înroșească în 500 de minute, valoarea SPF-ului=500/10=50 – TEORETIC, ÎN CONDIȚII DE LABORATOR-dar în realitate timpul necesar pentru a se produce arsura este influențat de intensitatea energiei solare de la momentul expunerii. Tot site-ul FDA menționează acest exemplu: o oră de expunere la orele 09:00 = 10 minute de expunere la orele 13:00. În plus, filtrele chimice se degradează în contact cu razele UV și nu mai oferă protecție după un anumit timp.
Arsura solară se consideră din momentul în care pielea începe să se înroșească.
Cu alte cuvinte, posibilitatea de a suferi arsuri solare este crescută atunci când ne expunem în miezul zilei mai ales dacă cerul este foarte senin (căci norii absorb și ei din radiații). Pielea mai deschisă la culoare absoarbe mai multă energie solară, deci riscurile sunt pe măsură, chiar dacă folosim SPF 50+. Iar dacă pielea este lezată, sau are alte afecțiuni, riscurile de arsuri și degradare sunt crescute.
SPF este o măsură a cantității de energie solară (radiații UV) necesară pentru a produce arsuri solare pe pielea protejată (adică în prezența protecției solare) în raport cu cantitatea de energie solară necesară pentru a produce arsuri solare pe pielea neprotejată. Pe măsură ce valoarea SPF crește, protecția împotriva arsurilor solare crește (conform site FDA). Deci dacă pielea sănătoasă fără cremă de soare suferă arsuri în 10 de minute, iar după aplicarea SPF-ului începe să se înroșească în 500 de minute, valoarea SPF-ului=500/10=50 – TEORETIC, ÎN CONDIȚII DE LABORATOR-dar în realitate timpul necesar pentru a se produce arsura este influențat de intensitatea energiei solare de la momentul expunerii. Tot site-ul FDA menționează acest exemplu: o oră de expunere la orele 09:00 = 10 minute de expunere la orele 13:00. În plus, filtrele chimice se degradează în contact cu razele UV și nu mai oferă protecție după un anumit timp.
Arsura solară se consideră din momentul în care pielea începe să se înroșească.
Cu alte cuvinte, posibilitatea de a suferi arsuri solare este crescută atunci când ne expunem în miezul zilei mai ales dacă cerul este foarte senin (căci norii absorb și ei din radiații). Pielea mai deschisă la culoare absoarbe mai multă energie solară, deci riscurile sunt pe măsură, chiar dacă folosim SPF 50+. Iar dacă pielea este lezată, sau are alte afecțiuni, riscurile de arsuri și degradare sunt crescute.
Aplicarea corectă face diferența.
Pentru a beneficia de valoarea SPF-ului înscris pe eticheta produsului nostru, trebuie să îl aplicăm corect, adică pentru corp trebuie acoperită toată suprafața, uniform, iar în general 2 linguri de produs ar trebui să fie suficiente pentru a-l etala pe tot corpul. Dacă textura nu este suficient de fluidă,
aplicați cât este nevoie pentru a acoperi toată pielea corpului. Pentru față și gât puteți măsura cu degetul arătător, de la vârf în jos până la prima încrețitură (sau ¼ lingură). Aplicați peste tot pe unde există piele, inclusiv pe urechi, nas, ceafă, buze. Aplicați oricât este nevoie să vă acoperiți toată pielea. Textura produselor diferă, iar unele au absorbție mai rapidă și influențează aceste uniăți de măsură neomologate, recomandate de specialiști. Calculul de la care pleacă este de 2 miligrame cremă/centimetru pătrat de piele. Agitați produsele fluide înainte de aplicare.
Apoi, puneți flaconul cu cremă departe de razele soarelui și căldura excesivă, pentru a nu își pierde proprietățile. Recomand să îl înfășurați într-un prosop și îl ascundeți în sacoșă. Iar de veți vedea creme cu SPF comercializate afară în soare, să nu fiți tentați să le achiziționați, căci probabil sunt compromise.
Razele UVB provoacă arsuri solare (înroșirea ușoară a pielii fiind primul stadiu) și joacă un rol esențial în apariția cancerului de piele. Numărul SPF al unei creme de protecție solară se referă în principal la nivelul de protecție UVB pe care îl oferă.
Razele UVA provoacă leziuni ale pielii care duc la bronzare, la îmbătrânirea pielii și apariția ridurilor. Cele mai scurte lungimi de undă ale razelor UVA contribuie, de asemenea, la arsurile solare. Este important să căutați pe eticheta unui produs mențiunea că vă poate proteja atât de razele UVA, cât și de razele UVB. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8003006/figure/molecules-26-01698-f001/
aplicați cât este nevoie pentru a acoperi toată pielea corpului. Pentru față și gât puteți măsura cu degetul arătător, de la vârf în jos până la prima încrețitură (sau ¼ lingură). Aplicați peste tot pe unde există piele, inclusiv pe urechi, nas, ceafă, buze. Aplicați oricât este nevoie să vă acoperiți toată pielea. Textura produselor diferă, iar unele au absorbție mai rapidă și influențează aceste uniăți de măsură neomologate, recomandate de specialiști. Calculul de la care pleacă este de 2 miligrame cremă/centimetru pătrat de piele. Agitați produsele fluide înainte de aplicare.Apoi, puneți flaconul cu cremă departe de razele soarelui și căldura excesivă, pentru a nu își pierde proprietățile. Recomand să îl înfășurați într-un prosop și îl ascundeți în sacoșă. Iar de veți vedea creme cu SPF comercializate afară în soare, să nu fiți tentați să le achiziționați, căci probabil sunt compromise.
Razele UVB provoacă arsuri solare (înroșirea ușoară a pielii fiind primul stadiu) și joacă un rol esențial în apariția cancerului de piele. Numărul SPF al unei creme de protecție solară se referă în principal la nivelul de protecție UVB pe care îl oferă.
Razele UVA provoacă leziuni ale pielii care duc la bronzare, la îmbătrânirea pielii și apariția ridurilor. Cele mai scurte lungimi de undă ale razelor UVA contribuie, de asemenea, la arsurile solare. Este important să căutați pe eticheta unui produs mențiunea că vă poate proteja atât de razele UVA, cât și de razele UVB. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8003006/figure/molecules-26-01698-f001/
Cât SPF ne oferă produsele de machiaj?
Produsele de machiaj cu factor de protecție solară nu sunt eficiente dacă sunt aplicate singure. Pentru a beneficia de SPF-ul inscripționat pe etichetă, cantitatea necesară de produs de machiaj, să zicem fond de ten, trebuie să fie generoasă, la fel ca la o cremă SPF, iar asta presupune o colorare inestetică a tenului.De aceea, se aplică înainte un strat de cremă cu minim SPF 30, iar apoi se aplică stratul de fond de ten. În acest fel, prin aplicarea a două straturi consecutive, chiar și mai subțiri, tot ajungem la o valoare SPF optimă. Condiția este să nu ne plimbăm prea mult sub soare și să purtăm și pălărie, pentru că va trebui să ne refacem machiajul din 2 în 2 ore.
De ce nu putem avea încredere doar în plante?!
Nu există filtre UV naturale din plante aprobate, deoarece nu există dovezi științifice solide asupra lor. Chiar dacă în laborator, în condiții controlate diverse uleiuri sau extracte naturale, datorită compoziției chimice complexe, absorb radiația UV, iar anumite extracte încorporate într-o anumită formulă finală demonstrează un potențial de absorbție satisfăcător, nu înseamnă că pot fi definite ca filtre UV. Practic nu te poți baza pe ele în viața reală.
Spre exemplu, un preparat topic pe bază de ulei de cocos, gel de Aloe, turmeric, ceai verde și semințe de morcov, cercetat în condiții de laborator, a dovedit un SPF=33,47. O altă încercare cu dihidro-quercetină și beta-caroten într-o emulsie inversată a avut un SPF maxim de 5,19.
În contextul în care filtrele de sinteză pot fi dăunătoare organismului și ecosistemului, de câțiva ani buni specialiștii au început cercetarea plantelor în vederea obținerii unor produse stabile și eficiente în protejarea pielii de arsuri solare. Există în literatură date care arată că unele încercări de asociere a filtrelor chimice cu extracte vegetale cu potențial mare SPF au condus la descreșterea considerabilă a SPF-ului total.
Există și cazuri fericite studiate în laborator unde asocierea în nanoemulsie a extractului de babassu și un preparat cu benzofenona-3, octocrilen, etilhexil-metoxicinamat, dietilamino hidroxibenzoil hexil benzoat a prezentat un SPF total de 35,5. Extractul de babassu singur a prezentat SPF mai mic de 2, iar separat, mixul de filtre chimice de sinteză 28,6.
Desigur că proprietățile extractelor vegetale sunt incontestabile atunci când vorbim despre efect antioxidant, regenerare celulară, efect antiinflamator. Potențialul lor este mare și în ceea ce privește SPF-ul, dar nu avem până acum studii extinse care să ne asigure de eficiența lor în acest sens.
Spre exemplu, un preparat topic pe bază de ulei de cocos, gel de Aloe, turmeric, ceai verde și semințe de morcov, cercetat în condiții de laborator, a dovedit un SPF=33,47. O altă încercare cu dihidro-quercetină și beta-caroten într-o emulsie inversată a avut un SPF maxim de 5,19. În contextul în care filtrele de sinteză pot fi dăunătoare organismului și ecosistemului, de câțiva ani buni specialiștii au început cercetarea plantelor în vederea obținerii unor produse stabile și eficiente în protejarea pielii de arsuri solare. Există în literatură date care arată că unele încercări de asociere a filtrelor chimice cu extracte vegetale cu potențial mare SPF au condus la descreșterea considerabilă a SPF-ului total.
Există și cazuri fericite studiate în laborator unde asocierea în nanoemulsie a extractului de babassu și un preparat cu benzofenona-3, octocrilen, etilhexil-metoxicinamat, dietilamino hidroxibenzoil hexil benzoat a prezentat un SPF total de 35,5. Extractul de babassu singur a prezentat SPF mai mic de 2, iar separat, mixul de filtre chimice de sinteză 28,6.
Desigur că proprietățile extractelor vegetale sunt incontestabile atunci când vorbim despre efect antioxidant, regenerare celulară, efect antiinflamator. Potențialul lor este mare și în ceea ce privește SPF-ul, dar nu avem până acum studii extinse care să ne asigure de eficiența lor în acest sens.
Preparăm acasă produse sigure?
Nu! Exclus! Am găsit rețete pe diverse blog-uri care m-au șocat. Erau asociate uleiuri esențiale în produsele respective, pe motiv ca sunt regeneratoare și antiinflamatoare. În primul rând, uleiurile esențiale conțin zeci de compuși chimici care reacționează cu radiația UV și pot produce arsuri grave sau alte probleme. Dacă în condiții de laborator poate un ulei pezintă o valoarea SPF = 6, în viața reală lucrurile stau cu totul altfel. Ce înseamnă condiții de laborator?
În primul rând, un mediu controlat. În al doilea rând, fiecare studiu are un anumit scop: fie se dorește să se propună o nouă metodă de evaluare/determinare/identificare/etc, fie se dorește să se analizeze prin metode noi sau dintr-o altă perspectivă o anumită speță. În cazul nostru, produsele vegetale cercetate în lucrările respective sunt analizate din momentul recoltării – ce specie, ce soi, unde a fost cultivată, cănd a fost recoltată, cum a fost recoltată, ce profil fitochimic are, ce compuși reprezintă interes, ce solvenți vor folosi, ce substanțe auxiliare, ce interacțiuni probabile și multe, multe altele.
Dacă achiziționez un ulei de lavandă pentru că un studiu sau două găsite pe net îmi spun că are SPF=5 și îl pun în ulei de măsline, care am aflat că ar avea și el un SPF=7 și poate mai pun și ulei de cătină și ulei de susan pentru că am mai descoperit că ar avea și ele un SPF aproape 2, nu înseamnă că am ajuns la un SPF decent și că pot să plec să privesc soarele în față.
Dacă achiziționez un ulei de lavandă pentru că un studiu sau două găsite pe net îmi spun că are SPF=5 și îl pun în ulei de măsline, care am aflat că ar avea și el un SPF=7 și poate mai pun și ulei de cătină și ulei de susan pentru că am mai descoperit că ar avea și ele un SPF aproape 2, nu înseamnă că am ajuns la un SPF decent și că pot să plec să privesc soarele în față.
Concluzii.
Mare atenție atunci când urmăriți să achiziționați produse conform recomandărilor din mediul on-line (social media, influenceri, marketplace-uri etc.) – informațiile despre ingredientele aceluiași produs pot să difere de la un site la altul. Iar eu am întâlnit acest
lucru, căutând Plant base SPF primul produs recomandat, pe bază de Aloe și rozmarin, de fapt avea 4 filtre UV chimice, iar Aloe și rozmarin erau trecute către finalul listei de ingrediente, ceea ce înseamnă că nu ele sunt ingredientele principale. Același produs, dar pe alt site, alte ingrediente, alte filtre UV chimice, doar că Aloe și rozmarin erau așezate tot la coadă.
lucru, căutând Plant base SPF primul produs recomandat, pe bază de Aloe și rozmarin, de fapt avea 4 filtre UV chimice, iar Aloe și rozmarin erau trecute către finalul listei de ingrediente, ceea ce înseamnă că nu ele sunt ingredientele principale. Același produs, dar pe alt site, alte ingrediente, alte filtre UV chimice, doar că Aloe și rozmarin erau așezate tot la coadă. - Citiți etichetele cu atenție.
- Nu cumpărați produsul care a stat în soare.
- Căutați la lista de ingrediente filtre fizice care să se regăsească pe la începutul listei de ingrediente, chiar dacă sunt asociate cu alte filtre chimice.
- Puteți alege produse destinate copiilor și/sau graviduțelor.
În încheiere doresc să spun că eu iubesc natura, iubesc plantele medicinale, le respect, le recunosc potențialul și am enorm de multă încredere în proprietățile lor. Cu toate acestea, sunt situații în care este imperios necesar să rămânem cu capul pe umeri și să nu luăm decizii pripite bazate pe aparențe și pe mituri.