Misterele acneei

Acneea reprezintă cea mai frecventă problemă a pielii și vizează mai mult de 85% din populație. Acneea este o afecțiune în care foliculul sebaceu devine blocat de acumularea de celule keratinizate (celule moarte) și exces de sebum, care conduc la apariția comedoanelor deschise (puncte negre) și închise (puncte albe), sau comedoane inflamatorii sub formă de papule/pustule. Uneori, foliculul înfundat și infectat se transformă în chisturi sau noduli, care deteriorează țesutul pielii. 
 

Tendința de a dezvolta acnee și de înfundare a porilor are cauză genetică în aproximativ 80% din cazuri. Trăsaturi genetice: Hiperkeratoza de retenție, în care celulele descuamate nu se desprind în mod normal, ci rămân acumulate pe peretele din interiorul foliculului sebaceu. În același timp, apare superproducția de sebum, care nu va face decât să acopere celulele acumulate în interiorul foliculului, umple foliculul și crează un dop. Cantitatea de sebum produsă, dimensiunea glandelor sebacee, dar și numărul de glande sebacee, este dictată de informația genetică a fiecăruia. 

Flora microbiană a pielii, în care există bacterii anaerobe, Propionibacterium acnes (P. acnes) influențează apariția acneei. Cum?! Atunci când foliculul sebaceu a rămas blocat cu celule moarte și sebum întărit (așa cum am descris mai sus), în interiorul foliculului se creează un mediu anaerob (fără oxigen) excelent pentru dezvoltarea P. acnes. Iar sebumul rămas blocat în foliculul, devine hrană pentru bacteria P. acnes, deoarece aceasta produce o enzimă, lipaza, care descompune trigliceridele (grăsimi) din care este compus sebumul, la glicerol și acizi grași liberi. Glicerolul reprezintă hrana, iar acizii grași devin sursă de inflamație. Astfel rezultă o umflătură, care poate determina ruperea peretelui foliculului sebaceu. 
 

Stimularea glandelor sebacee este influențată de hormonii androgeni. Androgenii sunt produși atât în organismul bărbaților, în testicule, cât și în organismul feminin, la nivelul glandelor suprarenale. 

Hormonii androgeni abordați în acest context sunt testosteronul, androstanediol și dihidroepiandrosteron (DHEA). Ultimii doi se biotransformă în testosteron, care va fi transformat la nivelul pielii de către enzima 5-alfa reductază la dihidrotestosteron. Sub această formă stimulează sebocitele (celule în interiorul glandei sebacee) să producă sebum. Sebumul astfel produs se acumulează în interiorul celulei, iar la un moment dat se va rupe, revarsându-și conținutul în folicul. 

Știm că acneea apare prima dată în perioada adolescenței, atât la fete cât și la băieți. Și mai știm că băieții la pubertate sunt mai predispuși să dezvolte acnee, decât fetele. De ce? Datorită cantității de testosteron pe care o produce organismul, urmând mecanismul descris mai sus. 
Dar femeile sunt mai predispuse să aibă acnee la vârsta adultă, iar acneea doamnelor este modelată și de tulburările hormonale, fluctuațiile ciclului menstrual și oricare alte afecțiuni ce implică hormonii androgeni. Nici la menopauză nu scapă doamnele, deoarece atunci nivelul de estrogeni este redus ceea ce poate conduce la acumularea androgenilor în sânge, iar dacă există și factorii genetici implicați, cu siguranță doamnele pot experimenta acneea la menopauză. 

Stresul și acneea
În timpul stresului, glandele suprarenale produc hormonul cortizol. Dar glandele suprarenale produc și hormoni androgeni. Astfel că o glandă suprarenală stimulată de stres, va produce cortizol ce stimulează producția de hormoni androgeni, ceea ce va putea genera acnee, sau va putea agrava o acnee deja prezentă. În plus, stresul promovează o inflamație generală la nivelul organismului, inclusiv la nivelul pielii, afectând și bariera cutanată, in plus, persoanele foarte stresate au tendința să scobească pielea, să se scarpine în exces, nici nu dorm bine și nu fac alegeri alimentare sănătoase. Toate acestea înseamnă o inflamație în plus!
 

Machiaj, expunerea la soare, ingrediente grase, comedogene, factori mecanici precum frecarea pielii. Cel mai des, ingredientele comedogene din fondurile de ten, creme, seruri, uleiuri aplicate ca atare pe piele, pot înfunda porii. 

Ce reprezintă un punct negru? Acesta este un comedon deschis, un folicul plin de keratinocite moarte și sebum întărit, iar partea neagră este datorată melaninei, pigmentul pielii, ca răspuns la un factor inflamator. Rar un punct negru degenerează la o leziune acneică, deoarece foliculul este suficient de mărit pentru ca oxigenul să pătrundă și să împiedice dezvoltarea bacteriei P.acnes. 

Ce reprezintă un punct alb? Acesta este un comedon închis, adică foliculul s-a umplut foarte repede cu sebum și nu s-a dilatat suficient, prin care nu prea poate pătrunde oxigenul, ceea ce poate permite dezvoltarea P. acnes. Punctele albe și negre sunt leziuni acneice non-inflamatorii.

Cum se formează o leziune acneică? Atunci când P. acnes se dezvoltă, descompune sebumul, iar acizii grași inflamatori se acumulează și crește presiunea din interiorul foliculului până îi rupe peretele inferior. În acest moment se activează sistemul imunitar, care trimite prin fluxul sanguin celule albe (leucocite) la locul rupturii, pentru a lupta cu bacteria. Foliculul va fi înghitit de sângele plin de leucocite, ceea ce conduce la apariția leziunii inflamatorii, de culoare roșie, dureroase la atingere din cauza presiunii mari din interior. Aceste papule, devin pustule când apare puroiul, adică leucocite moarte. 

Nu este obligatoriu ca aceste comedoane să apară de la prima utilizare a unui produs cosmetic. În 1970 a fost generată o clasificare a riscului de comedogenitate pentru diferite materii prime grase. Cu toate că acea listă a rămas încă o referință în domeniu, unele studii recente aduc argumente pentru valori de comedogenitate diferite pentru unele materii prime. De exemplu, uleiul de Jojoba în literatură este catalogat cu risc 0, dar și cu risc 2. 

Scara de comedogenitate este de la 0 la 5, 5 reprezentând cel mai mare risc de dezvoltare a comedoanelor închise sau deschise. Scorul acceptat pentru a fi etichetat ca non-comedogen este 0-1. Scorul 2-3 reprezintă un potențial risc, iar scorul 4-5, un risc major de înfundare a porilor. Acest scor a fost evaluat pentru o serie de ingrediente, în starea lor pură. 

Interesant este faptul că squalenul din produsele cosmetice, componentă naturală a sebumului, este etichetat și cu scor 4-5, dar și cu scor 0-1 în anumite articole științifice. Aceste discrepanțe, mă duc cu gândul la sursa de proveniență a materiei prime testate în acest sens și felul în care a fost prelucrată ca ingredient cosmetic. Acest aspect ar putea modifica calitatea materiei prime, ceea ce ar putea explica asemenea diferențe între valorile indicilor de comedogenitate. Însă și metoda de testare a comedogenității joacă un rol important.  
Dar comedoane se pot forma și atunci când pielea nu este curățată, indiferent de predispoziția geneitcă. Grăsimile naturale din sebum, acumulate prin ignorarea igienei corespunzătoare, pot avea un grad de comedogenitate crescut.

Persoanele care au probleme grave cu acneea, trebuie sa folosească produse cosmetice care sunt încadrate ele, ca produse finite, în gradul de non-comedogenitate, iar această confirmare se obține în urma testelor de laborator specifice. 

Dar ingredientele comedogene nu sunt responsabile de erupția bruscă a inflamațiilor acneice, a papulei sau a pustulei. Acestea se numesc acneogene (acneice). O reacție acneogenă înseamnă că pereții foliculilor se irită și se inflamează. Această reacție apare în câteva zile de la expunerea la un produs nou. Ingredientele care generează aceste iritații sunt agenții tensioactivi pentru curățare, emulgatori pentru stabilizare, parfumuri, uleiuri esențiale și pH-ul extrem de ridicat care perturbă funcțiile pielii. 

O erupție care apare la scurt timp după aplicarea unui nou produs, ce se manifestă în zonele feței în care acneea este prezentă, dar care nu este atât de severă și pare că se remediază pe măsură ce înaintăm cu tratamentul, poartă numele de purgare (purging) și dovedește că tratamentul funcționează. Dispare de la sine în câteva săptămâini și este specifică ingredientelor exfoliante. 

Stilul de viață și dieta joacă un rol important în gestionarea acneei. Procesele metabolice ale organismului generează deșeuri care se elimină prin piele la nivelul glandelor sudoripare împreună cu apă, electroliți, amoniac și alte produse reziduale. Astfel că stilul de viață și alimentația nepotrivite, perturbă metabolismul organismului având consecință eliminarea deșeurilor care pot irita și inflama pielea. 

Alimentele prăjite, procesate în exces, pline de calorii și sărace în nutrienți și zahărul în exces generează acnee. Alergiile și intoleranțele alimentare favorizează acneea, prin implicarea sistemului imunitar, amplificând răspunsul inflamator cauzat de P. acnes. Anumite medicamente precum steroizii, antiepileptice pot și ele agrava acneea.