De ce sunt utilizați conservanții în produsele cosmetice?
Conservanții omoară bacteriile, mucegaiurile și fungii și asigură calitatea microbiologică a produselor cosmetice, în special cele pe bază de apă, protejând produsul de deteriorare și consumatorul de o posibilă infectare.
Nu se poate să aplicăm pe piele produse contaminate cu E. coli, sau specii de stafilococi, de exemplu, deoarece ne pun în pericol sănătatea, iar consecințele pot fi grave. Produsele cosmetice trebuie să fie protejate de contaminarea microbiologică, iar acest lucru presupune, pe lângă utilizarea conservanților, și respectarea regulilor de bună fabricație.
Produsele pe care este menționat "fără conservanți" sunt și ele conservate cumva. Fie au pH acid, sau bazic (mai rar), fie au mai mult alcool, fie au fost fabricate prin “pasteurizare”. Sau au conservanți aprobați COSMOS/ECOCERT, care sunt mai prietenoși cu pielea (acid benzoic, alcool benzilic, benzoat de sodiu, acid salicilic, etc.), deci tot “chimicale”, dar din surse naturale.
Pot conservanții să ne facă rău?
Consumatorii în general se panichează când aud de conservanți și în mod special toată lumea fuge de parabeni. Dar utilizarea lor se supune unor reglementări stricte, astfel că în acest moment ceea ce găsim pe piața europeană este considerat sigur pentru consumator.
Cu toate acestea, există riscuri pentru femeia însărcinată care utilizează produse conservate cu parabeni, în speță produse cosmetice care rămân mai mult timp în contact cu pielea și care sunt utilizate frecvent în rutina gravidei.
Autoritățile din UE (și nu numai) se ocupă de monitorizarea substanțelor și impun limite de siguranță pentru ingredientele fără de care aspectul, culoarea, efectul și durata de viață a produsului finit nu ar fi posibile! Folosite în concentrațiile potrivite, în limitele recomandate, ele nu fac rău. În anumite cazuri este bine să fie utilizate cu prudență sau evitate dacă starea de sănătate sau condiția fiziologică a consumatorului impune acest lucru.
Dacă în rutina zilnică sunt folosite multe produse cosmetice, fiecare îndeplinind cerințele legale de siguranță, se va ajunge, foarte probabil, la o expunere mai mare din anumite substanțe, declanșând diverse reacții adverse.
Să nu uităm că și derivații de vitamină A au restricții în produsele cosmetice tocmai din acest motiv: expunerea din mai multe surse ce conduce la acumularea în organism a acidului retinoic! Nu va fi restricționat consumul alimentelor bogate în vitamină A, ar fi absurd! Dar se aplică restricții acolo unde este posibil, pentru a reduce riscurile.
Mă întorc la parabeni. Sunt studii care avertizează în legătură cu utilizarea lor în timpul sarcinii și se pare că expunerea mai ales în ultimul trimestu la aceste substanțe ar afecta copilul prin posibile modificări epigenetice (adică modificări ale genelor care nu implică schimbări în ADN, deci nu se referă la mutații, în schimb modificările epigenetice pot influența dezvoltarea, răspunsul la anumite tratamente, aspecte legate de patologii). Se pare că poate fi perturbată permanent reglarea senzației de sațietate, conducând la supraponderalitate. Acest fapt a fost observat după utilizarea produselor cu parabeni care au rămas pe piele pentru perioade îndelungate.
Dar cum ajung din produsul cosmetic în organism?
Parabenii care au lanț lung, de exemplu butilparabenul, sunt metabolizați de esteraze în țesutul subcutanat, și produc mai rar alergii. Iar parabenii cu lanț scurt, precum metil-, propil-paraben sunt metabolizați de esteraze în keratinocite (din statul extern) și sunt mai reactivi.
Și se pune problema ca de fiecare dată, ce se întâmplă când pielea este deteriorată (bariera pielii este perturbată)?! Desigur că afectează metabolizarea în sens negativ, cu modificarea concentrației finale de parabeni care ajunge în derm. Dar parabenii cu lanț lung, fiind mai lipofili, adică se dizolvă ușor în ulei/grăsimi, au putere mai mare de penetrare și absorbție prin piele, iar cu cât lanțul este mai lung, activitatea endocrină se accentuează. O parte din ei rămân nemetabolizați și devin în acest mod disponibili sistemic în cantități mai mici sau mai mari.
Efectele endocrine ale parabenior constau și în legarea de receptorii estrogenici. Anumite studii au indicat o posibilă relație între expunerea la parabeni și cancerul de sân (în cazul utilizării produselor conservate cu parabeni în zona axilei) și/sau alterarea funcției reproductive masculine, iar aceste evidențieri au declanșat de ani buni o serie de investigații și reevaluări ale siguranței parabenilor, care și astăzi sunt în curs de desfășurare și reprezintă un mare interes pentru comunitatea științifică.
Majoritatea articolelor atenționează cu privire la utilizarea parabenilor în timpul sarcinii din produsele cosmetice. Total de acord, deoarece sunt substanțe lipofile, traversează mai ușor pielea, iar parabenii cu lipofilie foarte crescută au fost chiar interziși (isopropilparaben, isobutilparaben, fenilparaben, benzilparaben și pentilparaben) datorită riscurilor mari.
Numitorul comun între cosmetice și alte produse: conservantul!
Trebuie menționate și alte surse de parabeni la care ne expunem, precum unele medicamente, chiar și cele care se eliberează fără prescripție medicală.
În cazul meu personal, în sarcină m-am ferit să mă expun la parabeni și la multe substanțe! Însă simptomele de reflux gastro-esofagian absolut cumplite, m-au obligat să apelez la medicație. Medicul nu mi-a făcut o recomandare anume, astfel că din clasa antiacidelor, am încercat tot ce aveam în farmacie și ce știam că este super sigur inclusiv d.p.d.v. al excipienților, dar absolut nimic nu a funcționat.
În ultimul trimestru de sarcină, mi-am găsit alinarea într-o suspensie cu alginat, căci comprimatele masticabile erau total ineficiente pentru mine și, am conștientizat după primele administrări că are parabeni. M-am simțit vinovată că tocmai acel produs îmi ameliora simptomele îngrozitoare, dar am decis totuși să îl administrez seara înainte de culcare, iar pe timpul zilei doar dacă refluxul devenea insuportabil. În RCP-ul produsului, nu este exista informația “contraindicat în sarcină”, din contră, iar atenționarea face referire numai la reacțiile alergice nu și la potențialul său de perturabare endocrină.
Să zicem că a fost un rău necesar iar faptul că nu am ales alte surse de parabeni la care să mă expun a contat, pentru că nașterea a decurs bine, a
venit pe lume un copil minunat, iar arsurile gastrice s-au diminuat considerabil și nu am mai avut nevoie de suspensia cu alginat pe perioada alăptării.
Un alt exemplu pe care l-am gasit chiar la mine acasă: balsamul de rufe, gelul de duș și șamponul, au în comun conservantul, metilizotiazolinona, metilcloroizotiazolinona. Această asociere este cunoscută pentru potențialul alergen, dar reglementat și cu concentrație limită impusă, la care nu s-au observat reacții alergice.
Ce folosim?
Alegerea produselor cosmetice în timpul sarcinii este o adevărată provocare, dar nu trebuie să intervină frica, panica, anxietatea, pentru că și ele cresc nivelul de cortisol, iar în exces, acest hormon al stresului va dăuna dezvoltării armonioase a viitorului copil. Nu uitați să citiți etichetele tuturor produselor pe care le folosiți.
În tabelul următor am punctat conservanții care interferă cu sistemul endocrin, și cei pe care eu ca specialist îi consider nepotriviți pentru utilizare în perioada sarcinii.

REFERINȚE
Medications as a Source of Paraben Exposure, Reproductive toxicology volume 52, April 2015, Pg 93-100
SCCS/1557/15; Clarification on Opinion SCCS/1348/10Parabens: A Review of Epidemiology, Structure, Allergenicity, and Hormonal Properties, Allison L. Cashman; Erin M. Warshaw. 2005;16(2):57-66.
REGULATION (EC) No 1223/2009 OF THE EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE COUNCIL of 30 November 2009 on cosmetic products (revizuit)
CUVINTE CHEIE
conservant; parabeni; cosmetice; perturbator endocrin; sarcina; alaptare, Reactii adverse